marți, 21 septembrie 2010

Muzica este refugiul sufletelor pe care le-a ratacit fericirea

Toti imi spun ca sunt bun ca pun mult suflet si nu spun asta pentru a ma lauda, o spun pentru a putea sa le explic si lor de ce muzica reprezinta pentru mine atat de mult.


Am invatat de cand am inceput sa cant anumite lucruri pe care cei care doar asculta uneori nu le observa. Unul dintre ele ar fi faptul ca in functie de starea de spirit a fiecarui membru al trupei dar as spune in special al solistului vocal care transmite mesajul fiecare melodie este influentata in mod direct de trairile acestuia. Astfel daca cel care compune nu trece prin cea mai fericita perioada a vietii lui respectiv eu in versuriel compuse de mine se observa mai presus de toate durere, suferinta, frustrare si multe astfel de sentimente dar transmise intr-un mod codat, doar unii dintre cei ce asculta muzica cantata de noi reusind sa inteleaga cu adevarat mesajul pe care vrem sa il transmitem. Temele pe care le-am ales pentru compusul versurilor au fost natura cu influente ale trairilor sufletesti.




Am realizat ca orice as pati un singur lucru imi ramane mereu, muzica refugiul sufletului, mantia ce ofera adapost si alinare sufletului ranit. Iar atunci cand esti bucuros muzica iti da aripi te inalta pe culmile muntilor de unde poti face orice poti fi cine vrei tu e lumea ta.
Nimeni nu s-a intrebat vreodata de ce asculta un anumit gen sau o anumita trupa toata lumea spune pentru ca imi place sau pt ca asta asculta lumea asta e cel mai prost raspuns. Doar cei care stiu cu adevarat de ce asculta acea muzica inteleg is mesajul versurilor si de ce ei canta asa si nu altfel.
Nu putem fi toti la fel suntem unici deci fiecare are anumite lucruri la care se pricep si pe care le face fara obligatii pentru ca asta simte. Eu mi-am gasit pasiunea in muzica. Atunci cand eram singur si trist si nici un priten nu era alturi de mine muzica m-a salvat. Acum cand sunt iar trist muzica e tot langa mine si va fi mereu. Atata timp cat fiecare din noi va realiza ca este o melodie o trupa sau un gen de muzica in care se regaseste va fi un om castigat va realiza ca oriunde va fi singur trist vesel cu prieteni sau fara cea care ii va fi mereu alaturi este muzica.
M-am uitat acum nu de mult la documentarul facut de trupa suceveana Odyssey si in acel documentar Cristi Rangu isi exprima parerea despre muzica o fraza care ma impresionat foarte tare spune: "Odyssey este ca si copilul meu, am grija de el sa creasca sa mearga pe picioarele lui si sa continuie sa creasca in valoare. Muzica este viata mea nu as sti ce altceva sa fac in afara de muzica.".

luni, 20 septembrie 2010

Cand nu ai ce face impartaseste din ideile si perceptiile tale si altora

Ok, am tot vorbit depsre trupa asta la care tin foarte mult e unul din putinele lucruri pe care le fac pentru ca asta simt, si m-am gandit sa ma prezint si eu :D.
Pai ar fi multe de zis ma cheama Petrut prietenii imi zic Utu am 15 ani sunt din Suceava invat mai noi la Colegiul Natinal Petru Rares cadn in 2 trupe de muzica sunt pasionat de informatica am facut handbal ma pricep la destul de multe as putea spune.
Ca si perceptie despre viata, viata se arata destul de dura inca de la aceasta varsta la care inca nu am cunoscut adevaratele greutati ale vietii. Oricum ma descurc, fac fata pentru ca cei care nu rezista ajung undeva la fund undeva la un nivel atat de scazut de trai incat nimeni nu se mai preocupa de soarta lor. Dar sa nu bat campii prea mult uc tampenii de astea am propriile idei si perceptii despre viata pe care le pot impartasi cu altii daca vor.
Ca si stil de muzica ascult diferite genuri cu nenumarati atisti si aceeasi melodie imi poate parea diferita in functie de starea mea sufleteasca. Parerea mea romanul de rand are nevoie inca de mutla educatie pentur a fi mai selectiv ma refer in toate domeniile dar eu ma axez spre muzica. Nu tot ce zboara se mananca deis cam asa e azi apare o melodie ceva muzica noua toti se arunca nimeni nu sta sa cugete sa realizaze anumite lucruri despre un artist despre o melodie despre insusi acest procedeu extraordinar de a compune ceva in cazul nostru muzica. Muzica este o cheie pentru suflet dar trebuie sa stim sa o alegem, nu vreua sa imi ecprim opinia desprte diferitele genuri de la manele la alte genuri nu foarte culte dar ascultate foarte mult in ziua de azi. De aici ce denota ca romanul nu prea alege muzica alege ce suan bine ce se da pe post, nu ati fost de multe ori atenti la versuri la semnificatie stiu sigur asta si eu facemala fel pana in momentul in care am fost pus in postura de artist is am inteles ca e mai greu decat pare. Daca vreit niste muzica buna ascultati de exemplu Odyssey o trupa excelenta in opinia mea nu va va dezamagi versuri pline de poezie si atat de bine conturate si cu un mesaj foarte bine exprimat.
O sa mai revin cu idei personale asupra acestui domeniu foarte captivant pentru mine muzica.

Red Shadow...un nou vis



Continui povestea despre trupa cu un citat personal care mi s-a parut dragut : "O idee, un proiect, o realizare cand nimeni n-a crezut noi am luptat mai tare".


Am decis ca trebuie sa mai lucram asupra unor aspecte importante cum ar fi numele trupei componenta trupei si am hotarat ca e momentul sa ne facem melodiile noastre si sa nu mai umblam cu prea multe coveruri. Numele a fost de departe cea mai grea alegere o gramada de sugestii dintre care am cazut de acord pana la urma sa ne numim "Red Shadow", umbra rosie un nume zic eu ales bine pentru ca stilul abordat e un rock cu influente puternice din natura, nu e nici gotic nici folk e ceva inedit e ceva special pentru noi pentru fiecare ceva pentru care merita sa muncesti. Dupa cum am mai spus formula de baza avea 4 persoane trupa neavand sectiune ritmica respectiv tobosar si basist. Dupa ceva cautari pot spune ca acum pot numi Red Shadow o trupa cu 6 membri cu un proiect nou si cu mai multa munca.



De obicei eu sunt "monstrul" :)) cand apare Petrut toata lumea se apuca de cantat ca stiu ca el nu face altceva decat sa zica ca nu stim sa tinem minte niste acorduri si ca suntem niste uituci si ca nu punem suflet :))). Glumesc tin la baietii mei cum sunt constient ca is ei tin la mine dar eu ma dedic 100 la 100 in ceea ce fac pentru ca o fac din suflet si as vrea in opinia mea ca toti ceilalti sa o faca la fel daca o faci din obligatie sau din dorinta de a face bani mai bine te lasi de meserie muzica e o arta.

duminică, 19 septembrie 2010

O idee, un proiect, o realizare

Totul a pornit de la o idee: "Ce-ar fi sa cantam rock?" .Dar, se pare ca a fost mai mult decat o idee.
Am inceput cantand muzica folk la scoala, dar vazand ca ne putem sincroniza si ca am invatat repede multe melodii, am inceput sa ne gandim serios la o colaborare. Asa ca Boroleanu Andreea, Pavel Vlad, Siminiceanu Tudor si Frij Petrut urmau sa formeze o trupa de muzica folk-rock pe care au numit-o in prima faza "Unknown Band", din lipsa de inspiratie am considerat ca numele nu era esential pentru prima faza si modul in care ne vom prezenta. Sa nu uitam sa ii mentionam si pe cei care ne-au ajutat si ne ajuta in continuare la scrisul versurilor persoane ca Aura sau Alex Tipa carora le multumim.
Pentru ca se apropia serbarea scolii, ne-am gandit sa pregatim si noi un moment, asa ca ne-am apucat de treaba sub atenta supraveghere a domnului profesor Bogdan Luparu care ne-a finisat melodiile facute de noi. De asemenea, ne-a lasat sa facem repetitii la studioul formatiei Odyssey, pentru ca noi nu aveam nici aparatura necesara, nici un loc pentru repetitii. Nimeni, in afara de noi si domnul Luparu, nu stie cat ne-am chinuit sa pregatim doua melodii, as putea spune nu foarte usoare, intr-un timp atat de scurt.




Dupa multe probleme, printre care o chitara stricata si solisit care nu mai au voce( asta e o alta poveste :)))am reusit in seara de 4 martie sa ne prezentam pe scena Casei de Cultura, cu emotiile de rigoare, pentur ca era prima noastra aparitie cu un public larg, dar pot spune ca ne-a iesit chiar bine tinand cont ca foarte multe persoane ne-au urat succes in continuare. Nimeni nu cred ca poate sti ce am simtit noi dupa ce am coborat de pe scena, tremuram, radeam si plangeam in acelasi timp. A fost o seara extraordinara.




A doua zi, la scoala, deja ne gandeam la viitor, noi melodii, noi aparitii, un studio, un nume de trupa. Visam cu ochii deschisi.




Nu mult dupa aparitia la serbarea scolii am fost intrebati daca nu am vrea sa cantam la manifestarea organizata cu ocazia "Saptamanii Francofoniei". Trebuie sa recunosc ca nu ne-a placut stilul de muzica abordat, dar ne-am adaptat cerintelor publicului. Din nou au urmat ore de repetitii cu domnul profesor de engleza Crihan Dan de aceasta data. Dupa ore intregi de cantat, nervi, plictiseala am reusit sa finalizam si acest proiect. Astfel ca, in data de 19 martie, ne-am prezentat in aula fostei noastre scolii Generala Nr 1 cu mai putine emotii dar la fel de bucurosi ca celor din sala le-a facut placere sa ne asculte.




Dupa aceste doua momente ne-am retras o perioada incercand sa facem niste inregistrari. Dupa o perioada de pauza in care am repetat totusi in continuare a urmat o invitatie de a canta la un spectacol organizat de ziua copilului de cei de la Carrefour. Ne-am prezentat bineinteles ca si trupa mica nu primesit in fiecare zi invitatii pentru a canta cu un public mare deci nu e bine sa le refuzi si pe cele pe care le primesti.
Cam asta e povestea de inceput a trupei acum avem si un nume si alte orientari despre ceea ce vrem sa cantam avem mai multa experienta si o gramada de amintiri frumoase. Iata ca se poate face muzica din placere, la numai un an de la infiintare ceea ce a pornit ca o idee a ajuns un proiect si apoi a continuat a evoluat si a realizat de-a lungul unui timp destul de scurt lucruri bune.