O idee, un proiect, o realizare

Totul a pornit de la o idee: "Ce-ar fi sa cantam rock?" .Dar, se pare ca a fost mai mult decat o idee.

Am inceput cantand muzica folk la scoala, dar vazand ca ne putem sincroniza si ca am invatat repede multe melodii, am inceput sa ne gandim serios la o colaborare. Asa ca Boroleanu Andreea, Pavel Vlad, Siminiceanu Tudor si Frij Petrut urmau sa formeze o trupa de muzica folk-rock pe care au numit-o in prima faza "Unknown Band", din lipsa de inspiratie am considerat ca numele nu era esential pentru prima faza si modul in care ne vom prezenta. Sa nu uitam sa ii mentionam si pe cei care ne-au ajutat si ne ajuta in continuare la scrisul versurilor persoane ca Aura sau Alex Tipa carora le multumim.
Pentru ca se apropia serbarea scolii, ne-am gandit sa pregatim si noi un moment, asa ca ne-am apucat de treaba sub atenta supraveghere a domnului profesor Bogdan Luparu care ne-a finisat melodiile facute de noi. De asemenea, ne-a lasat sa facem repetitii la studioul formatiei Odyssey, pentru ca noi nu aveam nici aparatura necesara, nici un loc pentru repetitii. Nimeni, in afara de noi si domnul Luparu, nu stie cat ne-am chinuit sa pregatim doua melodii, as putea spune nu foarte usoare, intr-un timp atat de scurt.

Dupa multe probleme, printre care o chitara stricata si solisit care nu mai au voce( asta e o alta poveste :)))am reusit in seara de 4 martie sa ne prezentam pe scena Casei de Cultura, cu emotiile de rigoare, pentur ca era prima noastra aparitie cu un public larg, dar pot spune ca ne-a iesit chiar bine tinand cont ca foarte multe persoane ne-au urat succes in continuare. Nimeni nu cred ca poate sti ce am simtit noi dupa ce am coborat de pe scena, tremuram, radeam si plangeam in acelasi timp. A fost o seara extraordinara.

A doua zi, la scoala, deja ne gandeam la viitor, noi melodii, noi aparitii, un studio, un nume de trupa. Visam cu ochii deschisi.

Nu mult dupa aparitia la serbarea scolii am fost intrebati daca nu am vrea sa cantam la manifestarea organizata cu ocazia "Saptamanii Francofoniei". Trebuie sa recunosc ca nu ne-a placut stilul de muzica abordat, dar ne-am adaptat cerintelor publicului. Din nou au urmat ore de repetitii cu domnul profesor de engleza Crihan Dan de aceasta data. Dupa ore intregi de cantat, nervi, plictiseala am reusit sa finalizam si acest proiect. Astfel ca, in data de 19 martie, ne-am prezentat in aula fostei noastre scolii Generala Nr 1 cu mai putine emotii dar la fel de bucurosi ca celor din sala le-a facut placere sa ne asculte.

Dupa aceste doua momente ne-am retras o perioada incercand sa facem niste inregistrari. Dupa o perioada de pauza in care am repetat totusi in continuare a urmat o invitatie de a canta la un spectacol organizat de ziua copilului de cei de la Carrefour. Ne-am prezentat bineinteles ca si trupa mica nu primesit in fiecare zi invitatii pentru a canta cu un public mare deci nu e bine sa le refuzi si pe cele pe care le primesti.

Cam asta e povestea de inceput a trupei acum avem si un nume si alte orientari despre ceea ce vrem sa cantam avem mai multa experienta si o gramada de amintiri frumoase. Iata ca se poate face muzica din placere, la numai un an de la infiintare ceea ce a pornit ca o idee a ajuns un proiect si apoi a continuat a evoluat si a realizat de-a lungul unui timp destul de scurt lucruri bune.